miercuri, 7 octombrie 2015

Osho - Nevoi si dorinte

   Există o poveste despre un întelept bătrân pe nume Mencius. Era adept al lui Confucius si a murit foarte, foarte bătrân. Cineva l-a întrebat: ''Dacă ai mai trăi o dată, cum ti-ai începe viata?'' Răspunsul lui Mencius a fost: ''As fi fost mai atent la nevoile mele, si as acorda mai putină atentie dorintelor.''
Nevoile pot fi împlinite, dar dorintele nu. Dorinta e o nevoie care si-a iesit din minti. Nevoile sunt simple, ele vin de la natură. Dorintele sunt foarte complexe, ele nu vin de la natură, si sunt create de minte. Nevoile sunt pe moment, viata e cea care le dă nastere. Dorintele sunt proiectii, ele nu sunt nevoi reale. Ce e dorinta? E miscarea mintii înspre viitor. Nevoile apartin momentului de fată - foamea e o nevoie, iar ea trebuie satisfăcută. Dacă îti este sete, îti este sete aici si acum, trebuie să cauti apă. Trebuie satisfăcută, e o nevoie vitală. Dar dorintele nu sunt asa. Îti doresti să fii presedintele unei tări. Asta nu e o nevoie, ci o ambitie, o proiectie a egoului în viitor. Sau îti doresti raiul - si asta e tot în viitor, sau îl doresti pe Dumnezeu - tot în viitor e si asta. Tineti minte, nevoile sunt întotdeauna aici si acum, ele sunt existentiale. Dorintele nu sunt niciodată aici si acum, ele nu sunt existentiale ci doar mentale, se produc în minte. Si nu pot fi împlinite din cauză că însăsi natura lor e să se îndrepte în continuu spre viitor. Sunt precum linia orizontului, ti se pare că undeva în apropiere, pământul si cerul se unesc; se vede atât de bine locul unde se întâlnesc, încât ai putea să mergi pe jos până acolo. Dar poti să mergi si să tot mergi, la nesfârsit, iar distanta va rămâne aceiasi; vesnic undeva în fata ta,  cerul si pământul se vor uni, însă nu vei ajunge niciodată, e doar o aparentă, e ceea ce hindusii numesc maya: pare, dar nu e asa. Pare atunci când stai la distantă, cu cât te apropii mai mult, cu atât îti dai seama că nu e asa. Orizontul se îndepărtează constant, iar distanta dintre tine si el rămâne aceeasi. Distanta dintre tine si dorinta ta rămâne mereu aceeasi. Cum ai putea-o împlini? Dacă-ti doresti zece mii de rupii, s-ar putea ca într-o zi să le ai, dar până să vină momentul acela, dorinta ta se va fi dus de alte zece mii de ori mai în fată. Ai o mie de rupii, dorinta va cere zece mii. După ce ai zece mii, dorinta va cere o sută de mii. Distanta rămâne aceeasi. Poti să ai o sută de mii, nu se schimbă nimic. Dorinta rămâne aceeasi - de zece ori mai avântată. Nevoile sunt simple, ele pot fi împlinite. Ti-e foame si mănânci; ti-e sete si bei; ti-e somn, te duci la culcare. Dorintele sunt foarte sirete si complexe. Esti frustrat, dar nu din cauza nevoilor. Esti frustrat din cauza dorintelor, iar dacă dorintele îti consumă prea multă energie, nu vei mai fi capabil să-ti mai împlinesti si nevoile, pentru că cine să le împlinească? Tu esti cu mintea în viitor, te gândesti într-una la viitor, mintea ta visează. Cine să vină în întâmpinarea nevoilor obisnuite, de fiecare zi? Tu nu esti prezent, si preferi să rămâi flămând, dar să urmăresti linia orizontului: preferi să-ti amâni împlinirea nevoilor, ca să-ti poti pune toată energia în dorintă. Dar în final constati că dorinta nu e împlinită, iar din cauză că ti-ai neglijat nevoile, sfârsesti prin a ajunge o ruină. Iar timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. 
Chuang Tzu e în favoarea nevoilor. Împliniti-le si nu cereti împlinirea dorintelor. Renuntati, pur si simplu, la ideea în sine, fiindcă nu există viitor; nu există decât prezentul. Si cât de frumos e! Când ti-e foame mănânci - nu există  viitor - iar când esti absorbit de ceea ce faci, de faptul simplu de a mânca, acesta devine el însusi un paradis în sine. Asta spune Iisus: nu vă gânditi la ziua de mâine. Priviti la crinii câmpului: ei nu strâng de niciunele, ei nu se gândesc, nu se îngrijorează cu privire la viitor. Ei înfloresc aici si acum. Priviti la crinii în floare - ziua de mâine îsi va purta singură de grijă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu