Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinarea între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte...
Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
"Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta". "Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".
Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată. Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care unea cele două gospodării peste râu.
Tocmai în acel moment, vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vede, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare, şi i-a spus: "Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut! Iartă-mă, frate!" Şi s-au iertat.
Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece întru ale sale. "Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata". "Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit…"
Ce "meserie" frumoasă, să construieşti "poduri"! Iar dacă nu ne pricepem să construim "poduri", măcar să nu le stricăm pe celelalte construite cu migală de ALŢII...
1. Miracolele nu au o ordine a
dificultatii. Unul nu e “mai greu” sau “mai mare ” decat altul. Sunt toate la
fel. Toate expresiile iubirii sunt maxime.
2. Miracolele ca atare nu
conteaza . Singurul lucru ce conteaza e sursa lor , care intrece cu mult orice
evaluare.
3. Miracolele se produc firesc,
ca expresii ale iubirii. Adevaratul miracol e iubirea care le inspira. In acest
sens, tot ce vine din iubire este un miracol.
4. Toate miracolele insemna
viata, iar Dumnezeu este Datatorul de viata. Vocea lui te va indruma foarte
concret. Ti se va spune tot ce e nevoie sa stii.
5. Miracolele sunt deprinderi
si trebuie sa fie involuntare. Nu trebuie sa fie sub control constient.
Miracolele selectate constient pot fi dirijate gresit.
6. Miracolele sunt firesti.
Cand nu se produc, ceva nu e in regula.
7. Miracolele sunt dreptul
fiecaruia , dar mai intai e necesara o purificare.
8. Miracolele vindeca pentru ca
suplinesc o lipsa; sunt savarsite de cei ce au temporar mai mult decat cei ce
au temporar mai putin.
9. Miracolele sunt un fel de
schimb. Ca toate expresiile iubirii, mereu miraculoase in adevaratul sens,
schimbul inverseza legile fizice. Ele aduc mai multa iubire celui ce da si
celui ce primeste.
10. Utilizarea miracolelor ca
spectacole pentru inducerea credintei e o neintelegere a rostului lor.
11. Rugaciunea este mijlocul de
propagare al miracolelor. E un mijloc de comunicare al creatului cu Creatorul.
Prin rugaciune iubirea se primeste; prin miracole iubirea se exprima..
12. Miracolele sunt ganduri.
Gandurile pot exprima nivelul inferior sau trupesc al experientei ori, nivelul
superior sau spiritual al acesteia. Unul face fizicul; celalalt creaza
spiritualul.
13. Miracolele sunt totodata
inceputuri sau sfarsituri, modificand astfel ordinea temporala. Sunt
intotdeauna afirmatii ale renasterii, care par sa mearga inapoi, dar defapt
merg inainte. Ele desfac trecutul in prezent si elibereaza viitorul.
14. Miracolele stau marturie
pentru adevar . Ele sunt convingatoare pentru ca se nasc din convingere. Fara
convingere , degenereaza in magie, care nu are minte si este de aceea,
distructiva; sau, mai bine spus, utilizarea necreatoare a mintii.
15.Fiecare zi ar trebui
inchinata miracolelor. Rostul timpului este sa iti permita sa inveti cum sa
folosesti timpul in mod constructiv. El este, asadar, un instrument didactic si
un mijloc de a atinge un scop. Timpul va inceta cand nu va mai fi util la
facilitarea invatarii.
16. Miracolele sunt mijloace
didactice de a demonstra c e la fel de fericit sa dai, cat si sa primesti. Ele
sporesc Simultan puterea celui care da si dau putere celui ce primeste.
17. Miracolele trascend trupul.
Sunt treceri subite in invizibil, departe de nivelul trupesc. Iata dece
vindeca.
18. Un miracol este un
serviciu. E serviciul maxim pe care il poti face altuia. E un mod de a-ti iubi
aproapele ca pe tine insuti.Recunosti simultan valoarea ta si cea a aproapelui
tau.
19. Miracolele fac mintile una
cu Dumnezeu. Ele depind de cooperare pentru ca Fiimea e suma a tot ce a creat
Dumnezeu. Prin urmare, miracolele reflecta legile vesniciei , nu ale timpului.
20. Miracolele retrezesc constienta ca
spiritul, nu trupul, e altarul adevarului. Tocmai recunoasterea acestui lucru
duce la puterea de vindecare a miracolului.
21. Miracolele sunt semen firesti de iertare.
Prin miracole, accepti iertarea lui Dumnezeu acordandu-o altora.
22. Miracolele sunt asociate cu frica numai
din cauza convingerii ca intunericul poate ascunde. Tu crezi ca ce nu pot sa
vada ochii tai fizici nu exista. Asa ajungi la negarea vederii spirituale.
23. Miracolele rearanjeaza perceptia si asaza
toate nivelurile in adevarata perspectiva. Lucrul acesta vindeca pentru ca
boala e rezultatul confuziei de niveluri.
24. Miracolele iti dau posibilitatea sa ii
vindeci pe bolnavi si sa ii invii pe morti pentru ca tu insuti ai facut boala
si moartea, si poti de aceea sa le desfiintezi pe amandoua. Tu esti un miracol,
capabil sa creezi dupa chipul si asemanarea Creatorului tau. Restul e propriul
tau cosmar si nu exista. Numai creatiile de lumina sunt reale.
25. Miracolele fac parte dintr-un lant de
iertari interconectate care, odata incheiat, e ispasirea. Ispasirea
functioneaza tot timpul si in toate dimensiunile timpului.
26. Miracolele reprezinta descatusarea de
toata frica. A ispasi inseamna a desface. Desfacerea fricii este o parte
esentiala a valorii de Ispasire a miracolelor.
27. Un miracol este o binecuvantare universala
de la Dumnezeu prin mine la toti fratii mei. E privilegiul celor iertati, sa
ierte.
28. Miracolele sunt un mod de-a te elibera de
sunb robia fricii. Revelatia induce o stare in care frica a fost deja
desfiintata. Asadar, miracolele sunt un mijloc, iar revelatia este un scop.
29. Miracolele il lauda pe Dumnezeu prin tine.
EleIl
lauda cinstindu-I creatiile, afirmandu-le perfectiunea. Ele vindeca pentru ca
neaga identificarea cu trupul si afirma identitatea cu spiritul.
30. Recunoscand spiritul, miracolele aranjeaza
nivelurile perceptiei si le arata aliniate cum trebuie. Aceasta aliniere asaza
spiritul in centru, unde poate sa comunice direct.
31. Miracolele trebuie sa inspire
recunostinta, nu veneratie. Trebuie sa Ii multumesti lui Dumnezeu pentru ce
esti cu adevarat. Copiii lui Dumnezeu sunt sfinti, iar miracolul le cinsteste
sfintenia, pe care o pot ascunde, dar niciodata nu o pot pierde.
32. Eu inspir toate miracolele, care sunt de
fapt interventii. Ele intervin pentru sfintenia ta si iti fac perceptiile sa
fie sfinte. Asezandu-te deasupra legilor fizice, te ridica in sfera ordinii
celeste. In aceasta ordine esti perfect.
33. Miracolele te cinstesc pentru ca esti demn
de iubire. Ele iti spulbera iluziile de sine si percep lumina care e in tine.
Scapandu-te de cosmaruri, ele iti ispasesc astfel greselile. Eliberandu-ti
mintea din inchisoarea iluziilor tale, ele iti redau sanatatea mintii.
34. Miracolele repun mintea in deplinatatea
ei. Ispasind lipsa, ele stabilesc o protectie perfecta. Puterea spiritului nu
lasa loc niciunui lucru din afara.
35. Miracolele sunt expresii de iubire, dar
pot sa nu aiba intotdeauna efecte observabile.
36. Miracolele sunt exemple de gandire
corecta, aliniandu-ti perceptiile cu adevarul asa cum l-a creat Dumnezeu.
37. Un miracol e o corectie introdusa de mine
in gandirea falsa. Actionand ca un catalizator, el descompune perceptia gresita
si o reorganizeaza cum trebuie. Asa
ajungi sub principiul Ispasirii, unde perceptia e vindecata. Pana atunci,
cunoasterea Ordinii Divine e cu neputinta.
38. Spiritul Sfant e mecanismul miracolelor.
El recunoaste atat creatiile lui Dumnezeu, cat si iluziile tale. El separa
adevaratul de fals prin capacitatea Lui de-a percepe total, si nu selectiv.
39. Miracolul dizolva greseala pentru ca
Spiritul Sfant identifica greseala ca falsa sau ireala. Altfel spus, la
perceperea luminii, intunericul dispare automat.
40. Miracolul recunoaste in fiecare un frate
de-al tau si de-al meu. E un fel de-a percepe marca universala a lui Dumnezeu.
41. Intregimea e continutul perceptual al
miracolelor. Ele corecteaza astfel – sau ispasesc – gresita perceptie a
iluziei.
42. O contributie majora a miracolelor este
puterea lor de-a te elibera de falsa senzatie a izolarii, a privarii si a
lipsei.
43. Miracolele vin dintr-o
stare miraculoasa a mintii, sau o stare in care mintea e gata de miracole.
44. Miracolul e expresia unei
constientizari launtrice a lui Cristos si a acceptarii Ispasirii sale.
45. Un miracol nu se pierde, niciodata.
Poate atinge multi oameni pe care nici nu i-ai intalnit si poate produce
schimbari nebanuite in situatii de care nici nu esti constient.
46. Spiritul Sfant e cel
mai inalt mijloc de comunicare. Miracolele nu implica acest tip de comunicare,
pentru ca ele sunt instrumente de comunicare temporare. Cand vei reveni la
forma originara de comunicare cu Dumnezeu prin revelatie directa, nu va mai fi
nevoie de miracole.
47. Miracolul este un
instrument de invatare ce reduce nevoia de timp. El instituie un interval de
timp in afara tiparelor temporale, nesupus legilor obisnuite ale timpului. In
acest sens el e atemporal.
48. Miracolul este singurul
instrument de control al timpului la dispozitia ta imediata. Numai revelatia il
transcende, neavand absolut nimic de-a face cu timpul.
49. Miracolul nu face nicio
distinctie de grade intre perceptiile gresite. E un instrument de corectare a
perceptiei, eficace intr-un mod total independent atat de gradul, cat si de
directia greselii. Iata in ce consta adevarata lui nediscriminare.
50. Miracolul compara creatia
cu ce ai facut tu, acceptand ca adevarat ce concorda cu ea si respingand ca
fals ce nu concorda.
A
fost odată ca niciodată, într-o pădure oarecare, o buburuză care a întâlnit un
licurici.
Buburuza și licuriciul s-au îndrăgostit și au
hotărât să rămână împreună pentru totdeauna. Numai că, și-au dat seama că în
pădure erau o mulțime de obstacole, lipsite de importanța pentru alții, dar
care pe ei i-ar putea despărți: o crenguță, o pietricică, o frunză…
Și atunci, buburuza și licuriciul au hotărât să
se țină tot timpul de mână, pentru ca nimic să nu-i poată despărți. Se plimbau
împreună prin pădure și erau foarte fericiți. Dar într-o zi, licuriciul a
constatat că buburuza dispăruse.Nu mai știa dacă el a lăsat-o de mână sau daca
ea i-a dat lui drumul mâinii, dar asta nici nu contează în povestea noastră.
Contează numai că licuriciul, singur și trist, a căutat buburuza sub fiecare
frunză, sub fiecare crenguță, dar nu a găsit-o.
Licuriciul era din ce în ce mai trist și i se
părea că pădurea nu mai are niciun gust, niciun sens, niciun farmec…Și cumse plimba
licuriciul foarte trist, s-a întâlnit cu o furnică. Licuriciul i-a povestit
furnicii ce i se întâmplase, iar furnica i-a spus: - Licuriciule, poate dacă AI STRĂLUCI tare, tare,
buburuza te-ar vedea, oricât de departe ar fi și s-ar întoarce la tine. - Stii că ai dreptate ? a spus licuriciul. Eram așa
de trist, încât AM UITAT SĂ STRĂLUCESC!”